Interdicția UE: Cum reacționează restauratorii din Leipzig la dilema cârnaților

Interdicția UE: Cum reacționează restauratorii din Leipzig la dilema cârnaților

Pe 8 octombrie 2025, Parlamentul UE a adoptat decizia controversată conform căreia produsele vegane și vegetariene nu mai au voie să aibă denumiri precum „șnițel”, „burger” sau „carnat”. Această interdicție urmărește să minimizeze riscul de confuzie cu produsele din carne autentică. Cu toate acestea, decizia trebuie încă aprobată de statele membre, ceea ce a stârnit dezbateri intense cu privire la impactul legii, în special în sectorul alimentației publice și în rândul consumatorilor. Asta relatează ea LVZ.

Industria de catering din Leipzig este surprinsă de decizie. Kristoff Liebers, fondatorul „Vleischerei”, descrie discuția despre interdicție ca fiind exagerată. „Vleischerei” lui folosește termeni creativi precum „cârnat de curry” și „friptură” pentru produsele sale pe bază de plante. Liebers avertizează că adevărata amenințare pentru companiile mai mici vine mai degrabă de la marile corporații decât de la numele pe care le folosesc pentru produsele lor.

Reacții din partea industriei de catering

Raphael Konieczny de la „Vleischerei” consideră dezbaterea ca fiind depășită. Andreas Grollmann de la „Milu vegan” își exprimă și el îngrijorarea și avertizează asupra posibilei confuzii pe care ar putea-o crea noile nume. Tom Räntzsch, proprietarul „Bibabo”, pune la îndoială utilitatea legii și subliniază că compania sa oferă deja produse de înlocuire a cărnii sub denumiri alternative.

Criticii noii legi consideră că aceasta ar putea nu numai să provoace confuzie, ci și să impună costuri semnificative producătorilor. Există, de asemenea, critici că subiectul are o prioritate mică în comparație cu provocările mai presante din industria alimentară. Desene animate și glume despre interzicerea numelor circulă deja pe rețelele de socializare.

Concentrați-vă pe protecția consumatorilor

Dezbaterea este aprigă dezbătută nu numai în industria de catering, ci și în rândul susținătorilor consumatorilor. Ei se opun cu vehemență interzicerii termenilor precum „șnițel de soia”. Chris Methmann de la Foodwatch critică interdicția drept „lobbyism în serviciul industriei cărnii” și subliniază că, de obicei, consumatorii pot distinge clar între produsele vegane și cele care conțin carne.

În plus, organizația europeană a consumatorilor BEUC susține cererile susținătorilor consumatorilor și afirmă că majoritatea consumatorilor nu sunt derutați de termeni. Mai degrabă, ei cer etichete clare în loc să interzică numele pentru a crește transparența.

Situația datelor arată că consumul de carne pe cap de locuitor în Germania a fost de 53,2 kg în 2024, în timp ce producția de alternative fără carne a ajuns la 126.500 de tone, în creștere cu 4,0% față de anul precedent. Aceste cifre ilustrează interesul tot mai mare pentru dietele pe bază de plante, o preocupare care este abordată și în întrebările adresate Comisiei UE. Probleme precum extinderea produselor pe bază de plante în supermarketuri și posibilitatea unui program de etichetare la nivelul UE sunt în discuție și au fost formulate într-o scrisoare către Comisie publicată în Parlamentul European a fost depus.